Xylitolul un inlocuitor natural al zaharului excelent pentru sanatate

Xylitolul este un indulcitor folosit in mod natural ca un inlocuitor al zaharului, fiind un excelent ajutor pentru sanatate. Xylitolul pur este o substanta alba cristalina care arata si are acelasi gust ca zaharul. Se gaseste in fibrele multor fructe, legume, ciuperci, cereale sau scoarta unor copaci. Un adult consuma zilnic cateva sute de miligrame de xylitol din legume si fructe. Unii consuma chiar 1-2 grame, in functie de dieta fiecaruia. In plus organismul nostru produce zilnic cca. 5-10 grame de xylitol.

Xylitolul este folosit de asemenea în fabricarea diferitelor tipuri de produse medicale, printre care la fabricarea gumelor de mestecat, a bomboanelor, a pastelor de dinţi, cât şi la fabricarea unor loţiuni sau sprayuri pentru igiena cavităţii bucale şi nazale. El mai poate fi folosit in prepararea alimentelor, fiind un component asemanator cu cel al zaharului, se dizolva, se amesteca, deci se poate folosi ca substituient al acestuia. Xylitolul inlocuieste perfect zaharul la prepararea bauturilor calzi, a torturilor, a fursecurilor sau la prepararea altor prajituri.

Nu este insa adecvat pentru prepararea aluatului, deoarece nu ofera un teren fertil pentru drojdie. Xylitolul are o lunga istorie, incepand cu anii 1800. Descoperit simultan de catre oamenii de stiinta, din Germania si Franta, nu a fost comercializat decat dupa al II- lea razboi mondial, datorita unui deficit de zahar in Finlanda. Devenind tot mai popular, oamenii de stiinta l-au studiat si au descoperit ca este metabolizat in sange fara sa afecteze nivelul insulinei. In 1960 xylitolul era deja utilizat in Europa si Japonia ca o alternativa a zaharului mai ales pentru diabetici.

Cercetari din peste 40 de tari au demonstrat eficienta xylitolului in:

• Igiena orală pentru prevenirea cariilor - prin structura sa nu permite metabolizarea bacteriei responsabile de apariţia cariilor, Streptococcus mutans, astfel duce la o aciditate scăzută în gură. De asemenea nu permite aderarea plăcii la dinți, oprind astfel demineralizarea dinților, chiar încurajând remineralizarea dinților atunci când există deja carii formate.
• Tratamentul contra candidozei datorită Ph-ului său alcalin, ştiindu-se faptul că această ciupercă se dezvoltă în mediu acid. Mai este denumit din acest motiv şi ca zahăr anti-candidozic.
• Curățarea sistemului respirator superior.
• Siropul poate preveni infecția din urechea mijlocie la copii, iar utilizat în spray-uri sau în spălări nazale previne atașarea bacteriilor pe căile respiratorii și ajută corpul să le îndepărteze, reducând riscul apariției infecțiilor și ajută la îndepărtarea poluanților din aer ce pot provoca astm și alergii.
• Diabet deoarece se absoarbe mai uşor decât zahărul şi nu contribuie la ridicarea nivelului de zahăr din sânge deoarece Xylitolul are indicele glicemic de 7, în timp ce zahărul alb are 85, zahărul brun 70, iar mierea 60.
• În controlul greutății datorită conţinutului său caloric scăzut, are cu 40% mai puţine calorii decât zahărul.
• În sănătatea oaselor deoarece ajută la remineralizarea acestora reducând riscul de osteoporoză.
• În sănătatea pielii.

Dispariţia sau ameliorarea problemelor noastre de sănătate, ale diabetului, ale prediabetului, ale supraponderabilităţii atrag după sine uriaşe avantaje atât pentru noi cât şi pentru întreaga societate. Datorită indicelui glicemic scăzut şi conţinutului caloric mai scăzut cu 40% decât al zahărului, poate face parte dintr-o dietă sănătoasă, diminuându-se astfel riscurile potenţiale ale diferitelor afecţiuni care ar putea periclita viaţa şi scăderea costurilor diferitelor tratamente.

Doua observatii sunt importante in legatura cu xylitolul folosit in alimentatie:

• In primele zile poate avea un efect laxativ. Efectul este diferit de la o persoana la alta. Studiile au raportat ca o adaptare completa se face in cateva saptamani de consum, crescand gradual cantitatea de xylitol.
• Desi nu prezinta absolut nici un pericol la oameni, totusi consumul de xylitol poate pune in pericol viata cainilor daca acestia inghit mai mult de 100 miligrame pe kilogram/corp. Acest lucru se datoreaza modului diferit in care cainii metabolizeaza zaharul din sange.